TRAVERTIN

Travertinul este o rocă poroasă de calcar, alcătuită din calcit, calcit slab magnezian şi aragonit, care are o culoare gălbuie până la brună. Fiind un material poros, la închiderea porilor cu praf de ciment şi în urma șlefuirii și a lustruirii, travertinul devine la fel de fin ca şi marmura. Această rocă are o structură neuniformă, uşor venată, ceea ce o face potrivită mai ales pentru placări, atât la interior, cât şi la exterior.

Caracteristici tehnice generale:

  • Densitate aparentă: 2,4 t/m3
  • Absorbţia de apă: 1 – 2,4 %
  • Rezistenţa la compresiune: 0,17 g/cm2
  • Rezistenţa la compresiune în stare uscată: 33,5 N/mm2
  • Rezistenţa la compresiune după 25 de cicluri îngheţ-dezgheţ: 23,5 N/mm2
  • Rezistenţa la şoc mecanic: 1,65 N/mm2

Montaj:

Montajul travertinului se poate face atât pe bază de şapă cât şi pe bază de adezivi.

Întrebuinţări:

Travertinul este cel mai adesea utilizat pentru placări interioare, având un aspect rustic, cald. Din cauza constituţiei poroase care îi conferă o oarecare fragilitate, travertinul poate fi folosit şi la placări exterioare dar în condiţii climaterice blânde.

Disponibilitate:

Lastre, placaje.

Prelucrări standard:

Lustruit, şlefuit, scapitat, buciardat, antichizat.

Travertinul se prezintă în două varietăţi structurale:

  • travertine compacte. Acestea sunt dense şi stratificate în bancuri groase (20-40 m) sau în lamine subţiri, milimetrice; sunt de culoare albă, alb-gălbui, brune, care alternează în întreaga crustă. Se presupune că stratificarea se datorează depunerii sezoniere, în sensul că vara s-au depus benzile mai groase şi deschise la culoare, iar iarna benzile subţiri şi închise la culoare. Aceste travertine se mai cunosc şi sub denumirile de onyxul peşterilor sau marmură onyx.
  • travertine spongioase poroase (denumite şi “tufuri calcaroase”). Acestea sunt albe, uşoare şi s-au format prin depunerea biochimică provocată de activitatea organismelor acvatice (în special a algelor albastre), care au reţinut prin fotosinteză dioxid de carbon (CO2) şi au provocat precipitarea carbonaţilor.

În general, travertinul este poros. Dacă se închid porii cu praf de ciment, prin şlefuire şi lustruire, travertinul capătă o suprafaţă la fel de fină ca şi marmura.

Cea mai mare carieră de travertin din ţara noastră se găseşte la Banpotoc, judeţul Hunedoara. Roca are culoare alb-gălbuie şi gălbui-roşcată. Din travertinul de Banpotoc sculptorul Constantin Brâncuşi a realizat două din lucrările sale monumentale: Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului.

Alte materiale similare